[ad_1]
Chiar și primăriile care au investit în trecerea la lumea digitală se confruntă cu probleme, cele mai importante fiind faptul că actele emise online nu sunt recunoscute de alte autorități ale statului. În plus, bazele de date nu sunt interconectate. Rezultatul: oamenii sunt puși să plimbe hârtii de la un ghișeu la altul, a scris Hotnews.
Concomitent, semnătura electronică este prea scumpă pentru a fi folosită de toată lumea.
Avizele online nu sunt recunoscute de alte autorități
Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, a dat un exemplu de birocrație atunci când un document emis online nu este recunoscut de alte instituții, ceea ce pune iarăși oamenii pe drumuri pentru a primi un document cu ștampilă și semnătură.
„Dacă un cetățean se duce cu certificatul de urbanism emis online la Mediu, la ISC, la CFR sau la altă instituție centrală, pentru că are nevoie de aviz, dânșii nu recunosc certificatele de urbanism și beneficiarii vin din nou către noi să ceară un certificat de urbanism cu semnătură și ștampilă ca să poate fi recunoscute și de administrația publică centrală. Ceea ce este foarte trist‟, spune Negoiță.
Bazele de date nu pot fi accesate de alte autorități
Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și fost primar al Oradei, spune că principalele obstacole sunt vidul legislativ și faptul că administrația centrală nu pune la dispoziție administrațiilor locale propriile sale baze de date.
Acesta a dat ca exemple bazele de date cu datoriile companiilor de la Ministerul Finanțelor sau bazele de date ale Ministerului de Interne privind cazierul judiciar și evidența populației.
Primăriile concurează cu multinaționalele IT pentru programatori
Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6 din București, a spus că principala problemă cu care se confruntă o reprezintă faptul că primările nu dispun de IT-iști, iar ca să angajeze concurează cu multinaționalele din domeniul tehnologiei când vine vorba de salarii.
„Am găsit în Primăria Sectorului 6 (sisteme de operare) Windows fără licență, oameni care nu foloseau adresa de e-mail de serviciu, ci adrese personale, deci cele mai minimale procese, pe care orice firmă le face azi online, nu erau implementate, accesate‟, a spus Ciucu.
Angajații se tem că rămân fără loc de muncă
Dan Lungu, coordonatorul programului „Ciugud Smart Village‟, a spus că există și o reticență a oamenilor din sistem, aceștia temându-se că își vor pierde locul de muncă odată cu digitalizarea.
Identitate digitală unică
Acesta spune că ar trebui ca interogarea bazelor de date ar trebui să fie cât mai curând funcțională pentru a nu mai pune oamenii pe drumuri pe la ghișee.
El mai spune că cetățenii ar trebui să aibă o identitate digitală unică. Astfel, aceștia se vor putea înregistra la o singură instituție, iar aceasta să i se preia în toate conturile pe care le va folosi ulterior la toate instituțiile publice.
4 miliarde de euro alocate în PNRR
Digitalizarea este unul dintre punctele centrale ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Digitalizarea are alocate 4 miliarde de euro în noua variantă a documentului. Sumele sunt defalcate astfel:
- Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate – 2,59 miliarde de euro
- România Educată – digitalizarea educației – 780 milioane de euro
- Broadband și 5G – 650 milioane de euro
Citeşte şi:
Ce propune Comisia Europeană pentru digitalizarea educației, în timp ce noi ne certăm pe tablete
[ad_2]
Source link